noapte

noapte

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

cu sărutări din marginea buzelor



reflecția unei iubiri absente



pluteşte în frenezie



prin venele mele de foc







obosit de mers



pe drumurile absenţei tale



mi-am mângâiat înmugurirea







florile în primăvară



nu sunt un avertisment



pe această piele



sunt plin de furtuni



într-o noapte pătată



când nebunia le leagă

patimi de zbor

patimi de zbor

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

nu mi-am lăsat inima

să ia drumul spre bătăile inimii tale

chiar și în absența ta

corpul meu nu răspunde

dorinţelor mele

este purtat de versuri

care vorbesc cu mine în vânt

fără să mă atingă

cuvintele mele cresc

în zborurile de patimi

fiecare şoaptă scrisă

pe buza inferioară

asudă înainte de a se contura

nu știu dacă mă citești

dar știu că îți simți

pieptul străfulgerat

m-ai trezit

m-ai trezit

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

m-ai trezit

şi m-ai căutat

şi m-ai cuprins excitată

ai găsit

o doză sublimă

de cuvinte și mângâieri

şi ai aprins pielea mea

cu mâinile și îmbrăţişările tale

iar gura mea

dansează cu buzele tale

apoi se-nfruptă între sânii tăi

deveniți perverşi

provocând bătăi inimii

în atingerea dulce cu corpul tău

să mă iubești

să mă iubești

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

tu să mă iubești

cu cuvinte calde

cu senzația din degetele

pe trupul meu gol



pentru a scrie pe el

un cuplu de perversiuni

ce danseaza pe piele

pasionat

gemând



vor urma

valuri în carne

și vom face dragoste

între spume de poezie

versetele încolțite

buzele le vor bea

cu rime profunde

în sufletele

ce se râvnesc

corpul meu

corpul meu

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

corpul meu simte furtuna ta

delectarea sânilor tăi

pe picioarele mele

noaptea se pierde

între buzele tale

între picături și

spasme

şi mângăierea

înmoaie şoaptele

eu cânt bătăile inimii mele

am

şi dau

suflet

voluptăţii

singur

singur

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

singur

abătut

neglijat

secătuit de puteri

gol

şi tot ce mi-aş dori mai mult

e s-o strâng în braţe

până când i-aş fura

orice urmă de amor



dar ea nu e

nu e lângă mine

nu ştie cum mă simt

poate nici nu vrea să ştie

sau poate că strânge la piept alt trup

toate

toate

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

mâinile

obrajii

ochii

buzele

gâtul

urechile

coapsele

inima

sufletul

ahh

toate le ador

şi le savurez cu tine

băieţii plâng

băieţii plâng

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

fetele îi zăpăcesc

băieții au sentimente

fetele se înfurie

băieții pot folosi machiajul

fetele pot adora pupăceala

băieții pot să coase

fetele pot deveni violente



băieții pot purta rochii

fetele pot fi inteligente

băieților le plac băieți



fetele le plac şi lor fete

băieții se pot distra în roz



fetele pot fi lăţoase

băieții nu trebuie să fie musculoși

fetele nu trebuie să fie curtezane

băieții nu trebuie să fie gigolo



fetele nu au purtări frumoase

maci

maci

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

Toate frunzele se îndreaptă spre soare,

toate plantele mor

dacă sunt ținute în întuneric

prea mult timp,

de ce ar trebui să fim diferiți?

Sunt insistent ca macul sălbatic

născut de pe pământ îngenuncheat

din haos, din cauza plăsmuirii,

înfloresc roșu, roz, sau mov,

staminele sunt mândre,

culorile sunt tari.

Nu te ascunde în întuneric

toată viaţa ta,

întinde-te spre soare

și învaţă-te să prosperi.